Prima atestare documentară, de la care localitatea îsi are numele, o aflăm din scrisoarea pârcălabului Sucevei, Mihaly Tolnay, datată din 1595 şi în baza căreia Nicolae Iorga a transcris "hidronimul Cîrlibaba" sub forma de Cramabahalu. În ceea ce priveşte toponimele localităţilor de pe teritoriul comunei, acestea sunt menţionate pentru prima dată în uricul din 15 februarie 1410, când Alexandru cel Bun a donat muntele Suhard mănăstirii Moldoviţa. Prima menţiune despre existenţa comunei se datorează călugărilor de la Mănăstirea Putna care, în 1629 scriau că, atunci când Miron Barnovschi Movilă a trebuit să plece pentru a ocupa tronul Moldovei ,"a găsit ţara ca fără domn, prădată de tătari şi tâlhari, care au lăsat Suceviţa numai cu piatră, iar alţii sunt la Cîrlibaba şi mănăstirea stă în frică mare" . Centrul comunei este aşezat la confluenţa râului Bistriţa cu pârâul Cîrlibaba. Teritoriul comunei este foarte bogat din punct de vedere hidrografic, astfel că râul colector Bistriţa Aurie, care izvorăşte din Munţii Rodnei şi străbate teritoriul comunei, colectează apele afluenţilor Ţibău, Cîrlibaba, Bila, Lala, Rusaia şi Diaca. În apele reci şi limpezi trăiesc şi se dezvoltă specii de peşti ca păstrăvul, lipanul şi lostriţa. Vegetaţia, alături de relief, contribuie la conturarea personalităţii peisajului comunei. În general, covorul vegetal este etajat, ca şi clima şi solurile, pe verticală, în raport cu altitudinea. Clima este temperat continentală de munte şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale de + 3,9 grade Celsius. Principalele formaţiuni vegetale din zonă sunt pădurile de molid, care urcă până la altitudinea de 1.700 m şi ocupă peste 80% din teritoriul comunei. Fauna este cea întâlnita în toţi Carpaţii Orientali, astfel că fondul cinegetic constă în exemplare de urs brun, cerb carpatin, mistreţ, căprior, lup, vulpe. Speciile de păsări sunt numeroase. Există specii rare, ocrotite ca monumente ale naturii precum: cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, cinteza alpină, gaiţa de munte, bufniţa, piţigoiul şi altele. Accesul în comuna Cîrlibaba se face numai pe cale rutieră pe DN 18. Lungimea drumurilor publice este de 80 km, din care drumuri modernizate 19 km, drumuri pietruite 51,5 km şi drumuri de pământ 9,5 km. Comuna nu dispune de reţea pentru apă potabilă, reţea de canalizare, linii de cale ferată. Dintr-un total de 1891 locuitori, numai 114 sunt conectaţi la reţeaua de telefonie şi 420 sunt abonaţi la radio şi televiziune. Asigurarea serviciilor de sanatate se realizeaza prin intermediul unui dispensar uman, deservit de 1 medic si 1 cadru mediu sanitar.
Reţeaua de învăţământ cuprinde 5 unitati, din care 2 gradiniţe şi 3 şcoli; populaţia şcolară este formată din 212 elevi şi 74 preşcolari , iar personalul didactic din 20 de persoane. În comună există un cămin cultural şi o bibliotecă.

Agricultura

Agricultura este reprezentată prin existenţa unei suprafeţe agricole de 4.930 ha, din care : suprafaţă arabilă 94 ha, păşuni 4.104 ha, fâneţe 732 ha. Economia locală se bazează în principal pe exploatarea lemnului şi creşterea animalelor. Fiind o activitate tradiţională în zonă, creşterea animalelor este favorizată de întinsele suprafeţe de păşuni şi de vegetaţia bogată. Creşterea competitivităţii în sectorul zootehnic urmăreşte alinierea domeniului la standardele Uniunii Europene, ameliorarea raselor, creşterea productivităţii muncii şi introducerea de tehnologii noi care îmbunatatesc calitatea produselor şi stimularea competitivităţii pe piaţa locală şi pe pieţe externe. Administraţia locală este interesată de atragerea unor investitori pentru consolidarea de noi ferme, promovarea asociaţiilor de producători precum şi dezvoltarea nişei de piaţă a agriculturii ecologice.

Faptul că zona nu este poluată, precum şi bogăţia şi diversificata floră spontană, fac oportune investiţiile în dezvoltarea apiculturii, fiind necesare investiţii pentru dotarea cu un centru de colectare şi valorificare a produselor apicole.

Industria agroalimentară

Se pot amenaja în comună :

- centre de tăiere, abatoare, carmangerii, unităţi de colectare, prelucrare şi valorificare a laptelui, a pieilor, a lânii ş.a. , produsele obţinute pe raza comunei fiind integral biologice;

- întinsele suprafeţe acoperite de păduri (24.700 ha) asigură suficiente cantităţi de fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale încât să facă oportune investiţiile în amenajarea unui centru de colectare, prelucrare şi valorificare a acestora.

Industrie

Există oportunitatea investiţiilor în amenajarea unuo microhidrocentrale. Numeroasele izvoare de ape carbogazoase fac oportune investiţiile în amenajarea unei staţii de îmbuteliere a acestora.

Pot fi amenajate în zonă ateliere de mic mobilier, tâmplărie, profile din lemn, construcţii case din lemn, mobilier de grădină, sculptură din lemn, existând forţă de muncă calificată şi tradiţie în aceste domenii. Se pot amenaja şi ateliere de confecţii textile, confecţii încaltaminte, artizanat, domenii ale industriei uşoare pentru care există forţă de muncă calificată.

Turism şi agroturism

Zona în care este amplasată comuna este cunoscută ca având un caracter istoric, etnografic şi cultural. Obiectivele turistice mai importante sunt : monumentul comemorativ care aminteşte de trecere lui Bogdan I (1359) prin această comună, rezervaţia geologică,, Piatra Ţibăului,, şi rezervaţia Lala. Formele de relief, clima şi vegetaţia, alcătuiesc un cadru natural atractiv care, nefiind poluat de activităţi industriale, permite desfăşurarea unor activităţi turistice specifice. În sezonul de iarnă există posibilitatea amenajării unei pârtii de schi, iar în celelalte anotimpuri pot fi satisfăcute cele mai exigente gusturi ale amatorilor de drumeţii. Atracţiile turistice pot fi constituite din: drumeţie, turism ecvestru, vânătoare şi pescuit, ciclism montan etc. În anul 2005 s-au inaugurat două pârtii de schi, dotate cu teleschi şi un teren de hochei pe gheaţă în nordul Suhardului (Măgura şi Stânişoara). Anual, în luna februarie se organizează manifestarea

,,Serbările Zăpezii" la care participă numeroşi turişti şi în cadrul căreia se organizează o multitudine de concursuri sportive specifice iernii dar şi diverse spectacole şi jocuri distractive.

Administraţia locală este preocupată de dezvoltarea continuă a infrastructurii specifice activităţii turistice, sprijinind amenajarea unor moteluri, pensiuni, case de vacanţă, hoteluri, restaurante cu specific local, centre de pescuit, de vânătoare, tabere şi cantonamente sportive, campinguri, baze sportive de iarnă, pârtii de schi, săniuş, telescaun, snowboard, baze sportive de vară, mountainbike, circuite turistice, ATV, trasee forestiere, alpinism, trasee montane ş.a.

Infrastructura

Creşterea economică a comunei este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii, în special a căilor de comunicaţii precum şi a utilităţilor şi a infrastructurii de afaceri. Administraţia locală a comunei este preocupată de asigurarea unui standard ridicat al calităţii vieţii, de dezvoltarea unei infrastructuri sociale în concordanţă cu nevoile actuale ale populaţiei. Strategia administraţiei locale prevede măsuri menite să îmbunatateasca condiţiile de viaţă ale locuitorilor, să ridice standardul calitativ al designului local, seviciilor şi imaginii comunei în general, să ofere oportunităţi pentru intervenţie sectorului privat fie sub forma investiţiilor directe fie sub forma parteneriatelor.